2025-03-31 Poveste cu talc 73 (occidentala)

 Casatoria ca o floare

Frecvent, oameni casatoriti, obosit de casatoria cauta ajutor terapeutic. Monotonia s-a strecurat n viata lor zilnica, iar aceasta monotonie face ca aproape totul, tandretea, sexualitatea si conversatia intima sa devina rutina. Deseori , ambii parteneri reactioneaza la o astfel de situatie cu disperare, depresie si resemnare. Datorita faptului ca relatia este problematica, se ajunge la concluzia ca cei doi nu se potrivesc. Nu mai exista nimic de spus celeilalta persoane, oricat vrea unul din ei sa stabileasca intr-un punct de contact... se pare ca nu intalneste decat dezolare si gol. 

Intr-o astfel de situatie, urmatorul dialog are loc cu o femeie in varsta, de 43 de nai.

Ea s-a plans de lipsa dialogului si monotoniei in casatoria sa, de asemenea de lipsa creativitatii si sensibilitatii. Am intrebat-o ce ar face daca ar avea o planta de camera.

- Cum veti avea grija de aceasta planta?

Femeia a dat din cap uimita ca si cum nu ar fi putut intelege cum ar avea de a face aceasta intrebare cu casatoria.

- Daca as avea o astfel de floare, as uda-o la intervale regulate. 

Femeia iubea florile, iar aceasta intrebare i-a dat mult de gandit...

- Dupa 6 luni sau un an, i-as schimba pamantul sau i-as pune ingrasamant. As pune-o la fereastra un ar avea destula lumina.

Am intrerupt-o si am intrebat-o:

- Si ce vei face cu casatoria ta?

Aceasta intrebare a speriat vizibil femeia. Am observat ca a realizat discrepanta intre grija imensa si dragostea pentru floare si felul lipsit de dragoste cu care ea trata casatoria ei. Cu acest lucru in mintea ea a spus:

- Daca, casatoria mea era o floare, s-ar fi uscat si ar fi murit de mult.

Femeia a inceput sa transfere imaginea florii asupra casatoriei ei.

Ea a remarcat:

- Daca am fi facut, un pic mai mult, unul pentru altul in fiecare zi, probabil schimbul de complimente, sau cel putin recunoasterea realizarilor celuilalt, aceasta ar fi fost apa casatoriei noastre.

Mult timp, gandindu-se, a mai zis:

- De fapt, m-am neglijat si pe mine insami foarte mult. Trebuie sa recunosc, o rochie noua, o coafura diferita nu m-au mai interesat de mult timp. Pentru a fi directa, pur si simplu nu am dorinta de a ma face frumoasa pentru sotul meu. Acelasi lucru probabil este adevarat si-n cazul lui. Ceva de acest gen ar fi fertilizatorul mariajului meu.

Ceva mai tarziu, femeia a revenit la imaginea florii, povestind cu ea si sotul ei s-au izolat in casa lor. S-a gandit ca o vacanta ar putea insemna schimbarea “vasului florii”, iar musafii si prietenii ar putea forma pamantul din vas si ar alunga izolarea lor...

Un batranel raspunde la urmatoarea intrebare: De ce sunt atatea divorturi? Pentru ca inainte vreme, cand ceva se strica, se repara. Acum... se inlocuieste...


Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

2025-06-09 Povesti cu talc 78 (orientale)

 Va prezint mai jos cateva fragmente din Shantaram. Fragmentele au subiecte diferite. Sper insa, sa va placa… si sa va dea de gandit, pe diversele teme pe care le abordeaza. Oare cum se împietreşte inima unui om? [...] Plus că mai învăţasem, pe calea ce mai dură, că uneori, chiar şi când avem cele mai pure intenţii, facem ca lucrurile să se înrăutăţească la maxim prin efortul nostru total de a le face să se îmbunătăţească la maxim. Dacă m aş fi întors cu o armă şi aş fi pus capăt negoţului cu sclavi din acel loc, în acel încârligat labirint de beton, fenomenul ar fi izbucnit cu siguranţă apoi în altă parte. Străin pe cât eram, dar atâta lucru îl înţelesesem. N aveam nicio şansă să opresc ceea ce se întâmplă, şi ştiam asta foarte bine. Dar ceea ce nu ştiam pe atunci şi m a tulburat vreme îndelungată după acea Zi a Sclavilor era cum de eu mă pot afla acolo uitându mă la acei copii fără să fiu strivit de acest lucru. Mi am dat seama în timp ca o parte din răspuns se afla în închisoare...
Citiți mai multe

2024-08-08 Poveste cu talc 44 (orientala)

 A fost odata, de mult, un mar urias. Un baietel venea mereu sa se joace pe langa el, se urca pana la varful lui, gusta din mere, adormea fericit la umbra copacului. Ce mai! Ii placea tare mult copacul lui, iar marul il iubea si el tare mult. Dar, intr-o zi, baietelul veni langa copacul sau, foarte abatut. Copacul il imbie: -Vino sa te joci cu mine! Baietelul ii raspunse: – Nu mai sunt copil mic, sa-mi gasesc de joaca in jurul copacilor! Vreau jucarii, dar am nevoie de bani, ca sa le cumpar! – Imi pare rau, dar nu am bani, dar poti culege toate merele mele si sa le vinzi. Astfel, vei face bani destui, pentru a-ti cumpara jucarii. Cat de fericit era baiatul acum! El culese merele si cu ele pleca bucuros. Dar, dupa aceea, el inceta sa mai vina sa viziteze copacul. Marul era tare trist, caci ii era dor de copil. Dar intr-o zi, copilul veni iar la vechiul sau prieten, care-l imbie: -Vino sa te joci cu mine! – N-am timp de joaca! Raspunse baiatul. Trebuie sa muncesc pentru familia mea. ...
Citiți mai multe

2024-09-03 Povesti cu talc 60 (orientale)

Increderea te ucide sau te elibereaza!  [...] este singurul om pe care l am întâlnit – şi singurul pe care îl vei întâlni – care poate da un răspuns la cele trei mari întrebări.            — Există numai trei mari întrebări? l am întrebat eu, neputând să mă abţin să nu fiu sarcastic.            — Da, îmi răspunse el calm. De unde venim? De ce ne aflăm aici? Încotro ne îndreptăm? Acestea sunt cele trei mari întrebări. [...] Am cheltuit o avere – câteva averi – căutându i pe aceşti cunoscuţi profeţi, clarvăzători şi oameni de ştiinţă. Niciunul dintre ei nu mi a dat răspunsul la cele trei mari întrebări. Apoi l am întâlnit pe Khaderbhai. El mi a răspuns la întrebări.  — Didier, arăţi rău de tot, am observat eu când Kumar se îndepărtase să ne pregătească ceaiurile. Bănuiesc că suferi din dragoste.            Îmi rânji drept răspuns, scuturându şi cârlionţii negri şi ridicând palmele.   ...
Citiți mai multe