2025-04-06 Poveste cu talc 74 (occidentala)

 Perfectiunea se atinge, nu atunci cand nu mai este nimic de adaugat, ci atunci cand nu mai este nimic de scos. Antoine de Saint - Exupery. Observati cum tot ceea ce este cu adevarat trebuincios pentru om este DIN ABUNDENTA! Iata povestea:

Se duce un bogatas pe marginea unui lac de munte, si vede un pescar. Il abordeaza si-l intreaba: 

– Auzi omule, tu pentru ce prinzi pestele asta?

– Aa sa-l mananc

– Auzi, da tu nu vrei sa-l vinzi?

– Pai de ce?

– Pai ca sa faci bani, ca sa iti cumperi o undita mai buna

– Asa, si cu undita aia ce sa fac?

– Pai ca sa prinzi peste mai mult, si sa vinzi mai mult, si poate la un moment dat iti iei o barca smechera de pescuit.

– Si cu aia ce sa fac?

– Pai ca sa te duci in larg, unde e mai mult peste, si sa prinzi acolo mult, ca sa vinzi, si-apoi te imbogatesti.

– Aha, si-apoi?

– Cu banii castigati sa-ti permiti, la batranete, sa te retragi undeva la un lac de munte linistit si sa stai si sa pescuiesti dupa placul tau.

– Pai asta fac deja de acum! De ce sa ma chinuiesc si sa-ti urmez sfaturile cand am deja ceea ce-mi promiti tu?

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

2025-06-09 Povesti cu talc 78 (orientale)

 Va prezint mai jos cateva fragmente din Shantaram. Fragmentele au subiecte diferite. Sper insa, sa va placa… si sa va dea de gandit, pe diversele teme pe care le abordeaza. Oare cum se împietreşte inima unui om? [...] Plus că mai învăţasem, pe calea ce mai dură, că uneori, chiar şi când avem cele mai pure intenţii, facem ca lucrurile să se înrăutăţească la maxim prin efortul nostru total de a le face să se îmbunătăţească la maxim. Dacă m aş fi întors cu o armă şi aş fi pus capăt negoţului cu sclavi din acel loc, în acel încârligat labirint de beton, fenomenul ar fi izbucnit cu siguranţă apoi în altă parte. Străin pe cât eram, dar atâta lucru îl înţelesesem. N aveam nicio şansă să opresc ceea ce se întâmplă, şi ştiam asta foarte bine. Dar ceea ce nu ştiam pe atunci şi m a tulburat vreme îndelungată după acea Zi a Sclavilor era cum de eu mă pot afla acolo uitându mă la acei copii fără să fiu strivit de acest lucru. Mi am dat seama în timp ca o parte din răspuns se afla în închisoare...
Citiți mai multe

2024-08-08 Poveste cu talc 44 (orientala)

 A fost odata, de mult, un mar urias. Un baietel venea mereu sa se joace pe langa el, se urca pana la varful lui, gusta din mere, adormea fericit la umbra copacului. Ce mai! Ii placea tare mult copacul lui, iar marul il iubea si el tare mult. Dar, intr-o zi, baietelul veni langa copacul sau, foarte abatut. Copacul il imbie: -Vino sa te joci cu mine! Baietelul ii raspunse: – Nu mai sunt copil mic, sa-mi gasesc de joaca in jurul copacilor! Vreau jucarii, dar am nevoie de bani, ca sa le cumpar! – Imi pare rau, dar nu am bani, dar poti culege toate merele mele si sa le vinzi. Astfel, vei face bani destui, pentru a-ti cumpara jucarii. Cat de fericit era baiatul acum! El culese merele si cu ele pleca bucuros. Dar, dupa aceea, el inceta sa mai vina sa viziteze copacul. Marul era tare trist, caci ii era dor de copil. Dar intr-o zi, copilul veni iar la vechiul sau prieten, care-l imbie: -Vino sa te joci cu mine! – N-am timp de joaca! Raspunse baiatul. Trebuie sa muncesc pentru familia mea. ...
Citiți mai multe

2024-09-03 Povesti cu talc 60 (orientale)

Increderea te ucide sau te elibereaza!  [...] este singurul om pe care l am întâlnit – şi singurul pe care îl vei întâlni – care poate da un răspuns la cele trei mari întrebări.            — Există numai trei mari întrebări? l am întrebat eu, neputând să mă abţin să nu fiu sarcastic.            — Da, îmi răspunse el calm. De unde venim? De ce ne aflăm aici? Încotro ne îndreptăm? Acestea sunt cele trei mari întrebări. [...] Am cheltuit o avere – câteva averi – căutându i pe aceşti cunoscuţi profeţi, clarvăzători şi oameni de ştiinţă. Niciunul dintre ei nu mi a dat răspunsul la cele trei mari întrebări. Apoi l am întâlnit pe Khaderbhai. El mi a răspuns la întrebări.  — Didier, arăţi rău de tot, am observat eu când Kumar se îndepărtase să ne pregătească ceaiurile. Bănuiesc că suferi din dragoste.            Îmi rânji drept răspuns, scuturându şi cârlionţii negri şi ridicând palmele.   ...
Citiți mai multe